DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Etapele procedurii de adopţie
1. Procedura de evaluare / reevaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte.
Termenul de soluţionare a cererii privind evaluarea este de 60 de zile de la data înregistrării.
În urma înregistrării cererii de evaluare, responsabilul de caz desemnat va stabili, de comun acord cu solicitantul, programul interviurilor, al vizitelor la domiciliu, al întâlnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de muncă, precum şi cu orice alte persoane, dacă este cazul.
Procesul de evaluare a persoanei / familiei adoptatoare cuprinde:
a) evaluarea din punct de vedere social;
b) evaluarea psihologică;
c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte.
Numărul minim al întâlnirilor este de 6. Acestea se vor realiza atât la domiciliul persoanei / familiei, cât şi la sediul direcţiei.
Informaţiile obţinute în urma evaluării din punct de vedere social vor fi consemnate în fişa de evaluare care va sta la baza întocmirii raportului de evaluare.
Rezultatele evaluării psihologice şi recomandările psihologului din cadrul Serviciului de adopţii vor fi consemnate de către acesta în fişa de evaluare psihologică ce va sta, de asemenea, la baza întocmirii raportului de evaluare.
Pe parcursul pregătirii pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte se evaluează sentimentele şi capacităţile parentale ale solicitanţilor. Va avea loc o sesiune de pregătire teoretică a solicitanţilor, la sediul D.G.A.S.P.C. Buzău, pregătire care va oferi un minim de informaţii cu privire la drepturile copilului, dezvoltarea din punct de vedere medical a copilului, precum şi dezvoltarea din punct de vedere psihologic a acestuia.
După obţinerea şi analizarea tuturor acestor informaţii, responsabilul de caz şi psihologul vor întocmi un raport de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitanţilor, care va conţine şi propunerea privind acordarea sau neacordarea atestatului de persoană ori de familie aptă să adopte.
Directorul general (executiv) al direcţiei decide, prin dispoziţie, asupra acordării / neacordării atestatului. Dispoziţia se comunică, în termen de 3 zile de la emiterea ei, solicitanţilor. Perioada de valabilitate a atestatului este de 1 an. În cazul în care perioada de valabilitate a atestatului a expirat, solicitanţii sunt obligaţi să formuleze o nouă cerere de evaluare şi să anexeze toate documentele necesare, procedura de evaluare urmând a fi reluată.
În cazul în care se decide neacordarea atestatului, persoana sau familia poate solicita o nouă evaluare, formulată în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului nefavorabil. În cazul în care rezultatul reevaluării este nefavorabil, acesta poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la instanţa competentă în materia adopţiei de la domiciliul adoptatorului.
2. Stabilirea compatibilităţii dintre copil şi persoana / familia adoptatoare căreia urmează să îi fie încredinţat copilul în vederea adopţiei
Procesul de stabilire a compatibilităţii dintre copil şi persoana / familia adoptatoare constă în identificarea şi selectarea celei mai potrivite persoane / familii care să răspundă nevoilor copilului, pentru care instanţa judecătorească a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.
Procedura de selectare a persoanei / familiei adoptatoare se realizează pe baza unei potriviri teoretice şi a unei potriviri practice.
Potrivirea teoretică constă în analiza şi luarea în considerare a tuturor informaţiilor referitoare la copil, la familia lui naturală şi la persoana / familia adoptatoare. În urma realizării potrivirii teoretice se selectează o persoană / familie adoptatoare.
Potrivirea practică presupune informarea copilului, a persoanei / familiei care a fost selecţionată, a altor persoane de referinţă pentru copil, precum şi pregătirea părţilor implicate în vederea acomodării copilului cu persoana / familia adoptatoare.
Se stabileşte un program de vizitare a copilului de către persoana / familia adoptatoare. La întâlnire participă responsabilul de caz al copilului, cel al persoanei / familiei adoptatoare, persoana / familia care are în îngrijire copilul sau persoana de referinţă a copilului din instituţia de ocrotire. Prima întâlnire dintre copil şi persoana / familia adoptatoare se desfăşoară în mediul de viaţă al copilului, fără ca acestuia să i se aducă la cunoştinţă scopul vizitei. Cei doi responsabili de caz vor consemna rezultatele acestei întâlniri într-un raport comun.
Concluziile raportului comun vor menţiona dacă se continuă potrivirea teoretică sau se reia procedura de potrivire a copilului cu altă persoană / familie adoptatoare.
Dacă se apreciază ca indicată continuarea procedurii de potrivire teoretică cu aceeaşi persoană / familie adoptatoare, următoarele întâlniri vor avea loc atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia sau în mediul de viaţă al persoanei / familiei adoptatoare, numărul întâlnirilor fiind stabilit de cei doi responsabili de caz, în funcţie de evoluţia cazului.
La finalul procedurii de potrivire practică, cei doi responsabili de caz întocmesc un raport care consemnează concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana / familia adoptatoare.
3. Încredinţarea în vederea adopţiei
Încredinţarea în vederea adopţiei se dispune de către instanţa judecătorească de la domiciliul copilului pentru o perioadă de 90 de zile. Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei, domiciliul acestuia se află la persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat. Efectuarea actelor obişnuite necesare exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor părinteşti, cu excepţia celor care conduc la încheierea unui act juridic, se realizează de către persoana sau familia căreia acesta i-a fost încredinţat.
În perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, direcţia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, pe care îl comunică instanţei competente în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.
Dacă pe durata perioadei de încredinţare în vederea adopţiei se constată neadaptarea copului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenţa oricăror alte motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, se sesizează de îndată instanţa judecătorească în vederea revocării sau, după caz, prelungirii măsurii încredinţării.
4. Încuviinţarea adopţiei
Cererea de încuviinţare a adopţiei adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de drept perioada de încredinţare până la soluţionarea cererii prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Încuviinţarea adopţiei este de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora.
Direcţia de la domiciliul copilului urmăreşte şi întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
Părinţilor adoptivi le sunt asigurate servicii postadopţie de către direcţia de la domiciliul copilului.
Adopţia produce efecte de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care a fost încuviinţată. Prin adopţie se stabilesc filiaţia între adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează.
Adoptatul are faţă de adoptator drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană faţă de părinţii săi fireşti.
Adoptatorii vor informa copilul că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale acestuia o permit.
Adoptatul dobândeşte prin adopţie numele adoptatorului. Pentru motive temeinice, instanţa, încuviinţând adopţia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare şi cu consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.